Smerenia

Există un episod în viaţa unui părinte al Bisericii, care ne prezintă într-un mod sugestiv trăirea smereniei: odată mergea să cerşească pentru orfanii de care avea grijă şi trecând prin faţa unui han, unul din clienţii aflaţi acolo văzându-l l-a scuipat în faţă: ”Ceea ce mi-ai făcut mie este drept” i-a spus avva, “acum însă dă-mi ceva şi pentru orfanii mei…”.

Smerenia este fundamentul tuturor virtuţilor creştine, căci chiar dacă le-am avea pe toate, dar nu am avea umilinţa, nu am fi plăcuţi în faţa lui Dumnezeu.