Parohia “Sf. Nectarie Taumaturgul” - Coslada (Spania)
Parroquia “San Nectario el Taumaturgo”-Coslada/Romanian Orthodox Parish "St. Nectarios, the Healer"-Coslada

Episcopia Ortodoxă Română a Spaniei și Portugaliei

Parohia "Sf. Nectarie Taumaturgul" - Coslada, Spania

Parroquia "San Nectario, El Taumaturgo" - Coslada

Romanian Orthodox Parish "St. Nectarios, The Healer" - Coslada

  • Prima pagina
  • Episcopul locului
  • Istoricul parohiei
  • Viaţa Sfântului Nectarie
  • Taine și ierurgii
    • Botezul
    • Cununia
    • Îndrumar de spovedanie
    • Parastasul
    • Spovedania
  • Familia preotului
  • Şcoala parohială
  • Programul liturgic
  • Contact
  • Español
29 martie 2015

„Un avort nu te face neînsărcinată, ci mama unui copil mort”

admin_nec Uncategorized

emily_girl_baby_736064_lPe tema dreptului la viaţă, respectiv a „dreptului” de a ucide (eufemistic numit avort) s-a scris, cred, cam tot ce se putea scrie. Aproape că au fost epuizate toate argumentele pe care fiecare tabără le putea aduce, explorând toate perspectivele posibile. Argumentele susţinătorilor „dreptului” la avort se reduc, în ultimă instanţă la două axiome: 1) embrionul nu este încă o persoană, ci doar un soi de aglomerare de celule vii; 2) orice femeie are dreptul de a decide asupra trupului său, implicit asupra a ceea ce s-a zămislit într-însa.

Această a doua afirmaţie este contrazisă de cei ce susţin caracterul sacru al vieţii umane prin constatarea, de bun simţ, că „trupul copilului nu este trupul femeii”. Chiar dacă o femeie ar avea dreptul de a decide asupra trupului său, ea nu poate, aşadar, decide asupra a ceva ce are viaţă proprie, chiar dacă una în strictă dependenţă, pe toată perioada sarcinii, de trupul care o găzduieşte. De altfel, şi după ce se naşte, timp de mai mulţi ani, copilul este dependent de cei ce sunt datori să-l crească. De ce n-ar avea dreptul, urmând această logică, orice mamă de a decide ce face cu timpul său, cu banii săi, cu mâncarea sa, cu locuinţa proprie etc.? Ar putea, în acest caz, să-şi scoată afară din casă copilul de câţiva anişori şi să-l lase acolo suficient de mult timp cât să moară? De ce să nu aibă acest drept tot aşa cum are dreptul să scoată afară – nu din casă, ci din trup – pe cel care s-a zămislit într-însa?

Este limpede, pentru orice om cu o logică sănătoasă, că nu se poate întemeia dreptul la avort pe un astfel de considerent. Nu e ca şi cum ţi-ai scoate un dinte sau ai extirpa, chirurgical, apendicele. Faptul că gâgâlicea de om numită embrion nu este parte componentă din trupul femeii este confirmat de evoluţia pe care o urmează dacă este ocrotit, găzduit şi hrănit cum se cuvine. Nici dintele, nici apendicele, nici o altă parte din corpul nostru, oricare ar fi aceea, nu are o astfel de evoluţie (să devină persoană), nici dacă am trăi o mie de ani.

Încât, până la urmă, cel mai „substanţial” argument al „dreptului” la avort rămâne doar acela că embrionul încă nu ar fi persoană umană. Aici este, cu adevărat, o discuţie ceva mai lungă şi, tocmai de aceea, sunt necesare cât mai multe dezbateri interdisciplinare precum cea care a fost organizatăsăptămâna trecutăde către Asociaţia Familia Tradiţională din Iaşi, alături de Colegiul Naţional al Asistenţilor Sociali – Sucursala Teritorială Iaşi, Societatea Studenţilor Medicinişti din Iaşi şi Asociaţia Studenţi pentru Viaţă din Bucureşti, gazdă fiind Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi, și care a avut tema: Embrionul – persoană umană sau produs de concepţie? (au participat personalităţi din lumea medicală, a bioeticii, a teologiei și a psihologiei, precum Prof. Dr. Maria Stamatin, Prof. Dr. Vasile Astărăstoae, Pr. Prof. Dr. Gheorghe Popa sau Conf. Dr. Ovidiu Gavrilovici).

Evident, discuţia pe acest subiect este una extrem de complexă. În primul rând, este nevoie a se stabili ce condiţii trebuie să îndeplinească ceva pentru a deveni cineva – adică acest „produs de concepţie” (cum e „taxat”embrionul) să devină persoană umană sau, mai pe scurt, om. De obicei se iau în calcul criterii precum independenţa, capacitatea de a raţiona şi de a comunica, posesia unui trup format integral şi, constatându-se că embrionul nu îndeplineşte aceste condiţii, se trage concluzia că nu ar fi persoană umană. Cel puţin, nu încă. Dar aceste criterii nu sunt îndeplinite nici de unele persoane cu un handicap sever, care le afectează şi trupul, şi mintea. Ce să deducem de aici: că acestea nu ar mai fi, de fapt, persoane umane şi că pot fi eutanasiate? Evident, nu. Dimpotrivă, aceste persoane beneficiază (sau ar trebui să beneficieze) de un regim special, de o grijă aparte din partea societăţii, fiind investite cu o demnitate de care ar trebui să se bucure orice om.

Pe de altă parte, dacă am urma logica celor care consideră că embrionul, fătul sau, după unele voci, chiar copilul abia născut, încă nu ar fi persoane umane, se deschide o problemă – zic eu – insurmontabilă, ce ridică două întrebări: 1) când este momentul exact în care copilul poate fi numit persoană?; 2) cum se produce acest lucru? Şi cei mai înverşunaţi susţinători ai dreptului la avort ar trebui să accepte faptul că am avea un salt uriaş într-o astfel de viziune, de la regnul animal (copilul e un soi de „animăluţ”, în accepţiunea lor, nu?) la specia umană. În plus, dacă persoană umană devii la un anumit moment, în anumite condiţii, nu înseamnă asta că se şi pierde calitatea de persoană când respectivele condiţii nu mai sunt îndeplinite? Putem afirma că un om care a intrat în comă nu mai trebuie considerat o persoană, pe toată durata conectării la aparatele medicale? Persoana umană se exprimă prin trupul şi prin sufletul său. Faptul că sunt momente în care nu o (mai) poate face nu înseamnă că şi-a pierdut caracterul de persoană, pe care îl redobândeşte, eventual, ulterior… Iată cum, în loc de a limpezi lucrurile, viziunea susţinătorilor dreptului la avort ridică infinit mai multe probleme decât ar putea fi atribuite celor ce susţin dreptul la viaţă al omului încă din momentul concepţiei sale (indiferent de stadiul de dezvoltare în care se află trupul său).

De-a lungul vieţii, am luat act de multe argumente ale celor care au ales să susţină (sau în cazul unor femei chiar să recurgă la) un avort. Ceea ce m-a intrigat cel mai mult la unele persoane a fost că nu sesizau nicio incompatibilitate între a susţine avortul şi a crede în Dumnezeul creştin. Nu e vorba numai de faptul că nu considerau drept crimă gestul lor (or, crima/ avortul este un păcat strigător la cer). Dar, nu conştientizau că Fiul lui Dumnezeu Însuşi, cea de a doua persoană a Sfintei Treimi, S-a întrupat şi a crescut vreme de nouă luni, ca om, în pântecele Maicii Domnului. Numai şi din acest fapt, un creştin poate lesne deduce că ceea ce este în pântecele unei femei nu poate fi nici „aglomerare de celule”, nici doar un soi de organism viu. Dacă are, cu adevărat, credinţa că Iisus Hristos este Dumnezeu adevărat şi om adevărat, atunci crede şi că El a fost persoană nu doar înainte de întrupare, ci şi după momentul Bunei Vestiri când, după ce Fecioara Maria a spus Arhanghelului Gavriil acel cuvânt mântuitor pentru omenire: „Fie mie după cuvântul tău” în pântecele ei S-a zămislit, cu „puterea Celui Preaînalt” (Cf. Luca 1, 35 şi 38), un Prunc dumnezeiesc, iar nu o aglomerare încă indefinită de celule. Fiul lui Dumnezeu Şi-a asumat, în acel moment, firea omenească, adică trup şi suflet omenesc. Viziunea creştină este, de aceea, în flagrantă incompatibilitate cu cea a adepţilor dreptului de a avorta. Cu toate acestea, unii nu doar că nu sesizează această contradicţie, ci chiar caută temeiuri scripturistice pentru a-şi justifica păcatul – fie că vorbim de avort, de homosexualitate, de desfrânare sau de altele.

Încât, primul pas ar fi chiar acesta: fie să ne asumăm, întru toate, credinţa creştină, fie să acceptăm că suntem în afara voii lui Dumnezeu când recurgem la gesturi criminale precum avortul. Nici după două mii de ani nu am înţeles că nu putem fi şi cu Dumnezeu, şi cu mamona (Cf. Matei 6, 24; Luca 16, 13). Nu numai că ne păcălim cumplit crezând altminteri, dar facem un rău imens şi altora, în speţă sufletelor nevinovate care au fost ucise taman în trupul celor ce ar fi trebuit să le ofere dragoste şi ocrotire. Am auzit undeva că, statistic vorbind, pântecele mamelor a devenit cel mai periculos loc de pe pământ. Dar, mai putem numi cu acest dulce cuvânt, mamă, pe cea care a ales să avorteze? Eu cred că da. O astfel de femeie, chiar şi dacă ar avorta toţi copiii concepuţi în pântecele ei de-a lungul timpului, tot mamă rămâne. Căci „un avort nu te face neînsărcinată, ci mama unui copil mort”. Sau tatăl unui copil mort, căci sunt şi mulţi bărbaţi care instigă la avort. Aceste cuvinte sintetizează în mod tragic o molimă care pare a cuprinde, tot mai mult, omenirea – uciderea de prunci. De fiecare dintre noi depinde să o eradicăm.

Pr. Constantin Sturzu

Noi vrem ceva de la Dumnezeu, dar nu pe El Însuşi… Când celălalt nu te „înghite”

Articole pe același subiect

F7433713-6E32-483F-A168-FC1E1FE6D09E

Duhovnicești, Uncategorized

BETLEEMUL

4B936ACC-16EC-4629-96F8-AABA93970756

Parohie, Uncategorized

Pregătiți de Nașterea Domnului 2020

77C1E3B1-54AB-41CD-A593-83A30BDDAB15

Uncategorized

ΘΕΟΔΩΡΟΣ ΒΑΣΙΛΙΚΟΣ ΥΜΝΟΙ ΧΡΙΣΤΟΥΓΕΝΝΩΝ

Moaștele Sf. Nectarie
în biserica din Coslada


Moaștele Sf. Martiri din Hozeva
în biserica din Coslada




Moaștele Sf. Epictet și Astion
în biserica din Coslada




Tipărite în parohie

Statististici


free counters

Blogroll

  • Iconografo
  • Kalomiros.blogspot.com.es
  • L'atelier Saint Jean Damascene
  • L'Institut Saint-Serge
  • Mitropolia greaca Madrid
  • Monasterio virtual
  • Noi în Spania
  • Occidentul românesc
  • Paso a paso en la Ortodoxia
  • Pro Ortodoxia

Atitudine ortodoxă

  • Fericiţi cei prigoniţi
  • Laurenţiu Dumitru
  • ProVita
  • ProVita Craiova
  • Rafael Udrişte
  • Război întru Cuvânt
  • Razvan Codrescu
  • Savatie Baştovoi
  • Sceptik
  • Viaţa la ţară

Resurse ortodoxe

  • Biblia ortodoxă
  • Biblioteca (ortodoxie.3x.ro)
  • Biblioteca mănăstirii Săraca
  • Biblioteca teologică digitală
  • Biblioteca viostil
  • Coleţia de paterice
  • Doxologia
  • Enciclopedia ortodoxă
  • Harta mănăstirilor
  • Mărturisitor ortodox
  • Materiale provita
  • OrtodoxMedia
  • Servicios y Oraciones
  • Sfaturi ortodoxe
  • Sinaxarul (audio)
  • Tâlcuirea Psaltirii
  • Tezaurul ortodox
  • Vieţile sfinţilor

Femeia şi mama ortodoxă

  • Casa părintească
  • Dăruind vei dobândi
  • Din pridvor
  • Femeia creştină
  • Gândeşte frumos
  • Hristos împărtăşit copiilor
  • La pieptul mamei
  • Orthodox education
  • Picuri de rouă
  • Un colţişor de rai

Utile

  • athoscollection.ro
  • bluartdesign.bizoo.ro
  • icoaneortodoxe.com.ro
  • Însemne ortodoxe
  • magazinortodox.ro
  • skiadopoulosbros.gr
  • vesminte-mithra.ro
  • vesmintepreotesti-iasi.ro
  • www.amro.ro
  • www.art-mobirel.ro
  • www.artborder.gr
  • www.arttiffany.ro
  • www.bingbeng.ro
  • www.brodart.ro
  • www.churchitems.gr
  • www.clopote.md
  • www.clopote.ro
  • www.clopoteblotor.ro
  • www.cusutsibrodat.ro
  • www.dimbales.com
  • www.dixibijou.ro
  • www.evagelidisilias.gr
  • www.gallerybyzantium.com
  • www.geritrading.ro
  • www.ierorafeio.gr
  • www.iletrade.ro
  • www.jianuart.ro
  • www.landau.ro
  • www.lidar.ro
  • www.marmovest.ro
  • www.maryhit.com
  • www.mobilier-biserici.ro
  • www.msfc.ro
  • www.orthodoxmall.eu
  • www.pantex.ro
  • www.profiart.ro
  • www.reinvierea.ro
  • www.studio-vitralii.ro
  • www.stzosima.com
  • www.tarobrod.ro
  • www.textor-textiles.ro
  • www.textor.ro
  • www.theiconart.gr
  • www.ttc-stoffe.ro
  • www.vesminte.com
  • www.vesminte.ro
  • www.vesmintepreotesti.com
  • www.vesnavestments.com
  • www.xaxiras.com

Caută în site

Categorii articole

  • Album foto
  • Antiecumenism
  • Anunțuri
  • Articole și resurse în limba spaniolă
  • Atitudine
  • Audio
  • Cântări
  • Cărţi
  • Din Spania
  • Duhovnicești
  • Organizare
  • Parohie
  • Predici la Duminici și Sărbători
  • Program
  • Provita
  • Sfântul Nectarie
  • Știri și evenimente
  • Uncategorized
  • Viața parohiei
  • Video
  • Viețile Sfinților

Adresa parohiei şi programul liturgic

Adresa: Coslada, Calle del Ferrocarril 21-23

Programul liturgic săptămânal:

Luni:
09.00 – Paraclisul MD Prodromiţa.

Marţi:
09.00 – Paraclisul Sf. Ioan Botezătorul.

Miercuri:
08.00 – Taina Spovedaniei;
09.00 – Paraclisul Sf. Nectarie;
10.00 – Taina Spovedaniei.

Joi:
09.00 – Paraclisul Sf. Ioan Rusul

Vineri:
08.00 – Taina Spovedaniei;
09.00 – Paraclisul Maicii Domnului;
10.00 – Taina Spovedaniei.

Sâmbătă:
08.00 – Taina Spovedaniei;
09.00 – Paraclisul Sf. Mucenic Gheorghe;
10.00 – Taina Spovedaniei.
15.30 – Taina Spovedaniei şi Vecernia.

Duminică:
08.30 – Sfânta Liturghie.

În zilele praznicelor împărăteşti sau de pomenire a sfinţilor din timpul săptămânii, Sfânta Liturghie se săvârşeşte dimineaţa, potrivit programului anunţat în duminica dinaintea sărbătorii.

Paroh, Pr. George Cimpoca

Telefon: 677. 275. 236

Arhiva articolelor

  • ianuarie 2021 (11)
  • decembrie 2020 (39)
  • noiembrie 2020 (19)
  • octombrie 2020 (18)
  • septembrie 2020 (19)
  • august 2020 (30)
  • iulie 2020 (38)
  • iunie 2020 (41)
  • mai 2020 (12)
  • aprilie 2020 (37)
  • martie 2020 (25)
  • februarie 2020 (24)
  • ianuarie 2020 (28)
  • decembrie 2019 (28)
  • noiembrie 2019 (32)
  • octombrie 2019 (37)
  • septembrie 2019 (35)
  • august 2019 (19)
  • iulie 2019 (20)
  • iunie 2019 (37)
  • mai 2019 (53)
  • aprilie 2019 (38)
  • martie 2019 (31)
  • februarie 2019 (43)
  • ianuarie 2019 (56)
  • decembrie 2018 (37)
  • noiembrie 2018 (36)
  • octombrie 2018 (25)
  • septembrie 2018 (31)
  • august 2018 (13)
  • iulie 2018 (43)
  • iunie 2018 (49)
  • mai 2018 (58)
  • aprilie 2018 (72)
  • martie 2018 (77)
  • februarie 2018 (67)
  • ianuarie 2018 (77)
  • decembrie 2017 (45)
  • noiembrie 2017 (41)
  • octombrie 2017 (76)
  • septembrie 2017 (64)
  • august 2017 (50)
  • iulie 2017 (96)
  • iunie 2017 (50)
  • mai 2017 (38)
  • aprilie 2017 (58)
  • martie 2017 (72)
  • februarie 2017 (43)
  • ianuarie 2017 (39)
  • decembrie 2016 (52)
  • noiembrie 2016 (38)
  • octombrie 2016 (60)
  • septembrie 2016 (66)
  • august 2016 (33)
  • iulie 2016 (33)
  • iunie 2016 (66)
  • mai 2016 (62)
  • aprilie 2016 (56)
  • martie 2016 (52)
  • februarie 2016 (59)
  • ianuarie 2016 (58)
  • decembrie 2015 (53)
  • noiembrie 2015 (35)
  • octombrie 2015 (62)
  • septembrie 2015 (40)
  • august 2015 (76)
  • iulie 2015 (77)
  • iunie 2015 (69)
  • mai 2015 (77)
  • aprilie 2015 (72)
  • martie 2015 (118)
  • februarie 2015 (108)
  • ianuarie 2015 (72)
  • decembrie 2014 (62)
  • noiembrie 2014 (76)
  • octombrie 2014 (87)
  • septembrie 2014 (109)
  • august 2014 (94)
  • iulie 2014 (66)
  • iunie 2014 (103)
  • mai 2014 (110)
  • aprilie 2014 (104)
  • martie 2014 (149)
  • februarie 2014 (99)
  • ianuarie 2014 (128)
  • decembrie 2013 (113)
  • noiembrie 2013 (85)
  • octombrie 2013 (103)
  • septembrie 2013 (152)
  • august 2013 (128)
  • iulie 2013 (113)
  • iunie 2013 (79)
  • mai 2013 (53)
  • aprilie 2013 (51)
  • martie 2013 (53)
  • februarie 2013 (76)
  • ianuarie 2013 (81)
  • decembrie 2012 (53)
  • noiembrie 2012 (50)
  • octombrie 2012 (76)
  • septembrie 2012 (45)
  • august 2012 (53)
  • iulie 2012 (50)
  • iunie 2012 (46)
  • mai 2012 (70)
  • aprilie 2012 (38)
  • martie 2012 (52)
  • februarie 2012 (60)
  • ianuarie 2012 (64)
  • decembrie 2011 (66)
  • noiembrie 2011 (49)
  • octombrie 2011 (64)
  • septembrie 2011 (60)
  • august 2011 (64)
  • iulie 2011 (54)
  • iunie 2011 (52)
  • mai 2011 (49)
  • aprilie 2011 (31)
  • martie 2011 (42)
  • februarie 2011 (44)
  • ianuarie 2011 (41)
  • decembrie 2010 (42)
  • noiembrie 2010 (46)
  • octombrie 2010 (43)
  • septembrie 2010 (44)
  • august 2010 (46)
  • iulie 2010 (37)
  • iunie 2010 (62)
  • mai 2010 (34)
  • aprilie 2010 (28)
  • martie 2010 (35)
  • februarie 2010 (54)
  • ianuarie 2010 (49)
  • decembrie 2009 (59)
  • noiembrie 2009 (60)
  • octombrie 2009 (70)
  • septembrie 2009 (69)
  • august 2009 (55)
  • iulie 2009 (51)
  • iunie 2009 (62)
  • mai 2009 (49)
  • aprilie 2009 (30)
  • martie 2009 (13)
  • februarie 2009 (35)
  • ianuarie 2009 (38)
  • decembrie 2008 (24)
  • noiembrie 2008 (9)
  • octombrie 2008 (7)
Parohia “Sf. Nectarie Taumaturgul” - Coslada (Spania)
  • Prima pagina
  • Episcopul locului
  • Istoricul parohiei
  • Viaţa Sfântului Nectarie
  • Taine și ierurgii
    • Botezul
    • Cununia
    • Îndrumar de spovedanie
    • Parastasul
    • Spovedania
  • Familia preotului
  • Şcoala parohială
  • Programul liturgic
  • Contact
  • Español
Adresa bisericii parohiale: Calle del Ferrocarril
nr. 21-23, Coslada
Telefon: 0034.677 275 236