În Sfânta Săptămână a Patimilor
Am început Săptămâna Patimilor şi mai sunt câteva zile până la sărbătoarea Paştelui. Hristos se apropie de ceasul suferinţelor Sale. Suntem în ultimele Sale zile pe pământ. Atunci când aflăm că cineva va trebui să plece curând, profităm de timpul rămas. Căutăm să petrecem cât mai mult timp împreună. Facem tot ceea ce îi place. Îl răsfăţăm. Cu atât mai mult se întâmplă aşa atunci când ştim că cineva drag mai are puţin de trăit.
Hristos intră în pătimirile Sale: va fi în agonie, va fi biciuit, încoronat cu spini, batjocorit şi răstignit, va muri. Cum ne-am gândit să alinăm ultimele zile ale vieţii Sale? Vom sta noi în aceste zile mai mult lângă El?
Lecturile sfinte ne invită să înţelegem şi să trăim momentul în care ne aflăm. Suntem în apropierea suferinţelor slujitorului lui Iahve pe care ni-l descrie profetul Isaia. Figura acestui slujitor e atât de copleşitoare şi încărcată încât cu greu ne putem imagina un pictor care ar putea să-i facă portretul. Ce chip are cineva blând, liniştit, neobosit, statornic, cineva în care Dumnezeu îşi găseşte toată bucuria şi care îi eliberează pe cei aflaţi în strâmtorare? Singurul chip care cuprinde toate acestea este cel al lui Hristos. Însă şi chipul nostru trebuie să devină asemenea chipului Său, trăsăturile Sale trebuie să devină ale noastre. Iar acest lucru se întâmplă atunci când doi oameni stau mult împreună. Oare nu observăm că prietenii, şi mai ales soţii, încep să semene între ei după un anumit timp petrecut împreună? Cine stă lângă Hristos începe să-I semene.
În aceste zile trebuie să stăm lângă Domnul nostru. Aşezaţi la picioarele Sale să-I ascultăm cuvântul, să-l întipărim în inima noastră ca să-l putem trăi. Este tot ce aşteaptă de la noi: să-I fim alături. Nimeni nu vrea să fie singur în ceasul suferinţei. Nimeni, deci nici Hristos.
Însă să fim atenţi cum ne apropiem de El. Evanghelia ne oferă două exemple: putem fi lângă Hristos aşa cum au fost prietenii Săi, Maria, Marta şi Lazăr. Putem sta lângă El pentru a-I sluji, pentru a-i aduce mângâiere. Sau putem sta în preajma Lui asemenea lui Iuda: căutând interesul nostru, urmărind avantajele proprii. Să ne aşezăm astăzi lângă Hristos cu inima larg deschisă, fără intenţii ascunse. El deja cunoaşte tot ceea ce se află în interiorul nostru.
Astăzi Hristos caută în mine chipul Său. Se uită după o inimă plină de afecţiune ca a Mariei. Aşteaptă să-i ofer prietenia mea asemenea fraţilor din Betania. Nu voi sta lângă El ca Iuda.



