Ține-te de credință!

Ține-te de credință și nu-i îngădui niciodată vrăjmașului să ți-o fure din inimă. Umbli prin întunericul acestei vieți, și în mâinile tale ai o făclie pentru a te feri să nu cazi în prăpastie sau să te poticnești și să pieri, după cum este scris: Făclie picioarelor mele este legea Ta și lumina cărărilor mele (Ps. 118, 5). Dacă făclia credinței tale se stinge sau slăbește, strigă, plângi, roagă-te lui Dumnezeu ca îngerul luminii să-ți reaprindă făclia și să țină aprinsă flacăra ei pâlpâitoare.

Caută oameni purtători de Dumnezeu, citește cărți duhovnicești, străduiește-te din răsputeri să faci bine altora; fă totul pentru a recâștiga comoara pe care ai pierdut-o și s-o păzești de “hoți”. Atunci când ai credință, ești fericit, după cuvintele Domnului: Fericiți cei ce n-au văzut și au crezut (In. 10, 29). Când n-ai credință, Sfânta Scriptura te numeste nebun (Ps. 13, 1), și, deoarece lepezi ceea ce jertfa Mântuitorului de pe Cruce, atât de vădit, atât de dumnezeiește a împlinit pentru tine, vei fi osândit de Dumnezeu, după cuvintele Domnului și Mântuitorului nostru: Cel ce va crede și se va boteza se va mântui; iar cel ce nu va crede se va osândi (Marcu 16, 16).

“Cugetările unei inimi smerite“, Editura Egumenița