Mănăstirea ridicată pe locul unde se află fântâna lui Iacov (Samaria)
În satul arab Balata de lângă fosta cetate Sichem se găseşte fântâna lui Iacov, numită Bir Yakub de către arabi.
Fântâna lui Iacov este printre puţinele locuri de pelerinaj creştin-ortodox de pe teritoriul Samariei. Fântâna are o adâncime de 35 de metri. Un călugăr grec, părintele Iustin, care o supraveghează oferă pelerinilor însetaţi din apa ei proaspătă şi rece.
Fântâna a fost săpată de Iacob pe pământul cumpărat de la fiii Hemor (Emmor) Heveul (Facere 33, 18). Nomazii obişnuiau să aibă sursa lor proprie de apă, spre a nu fi dependenţi de locuitorii aşezărilor lângă care îşi stabileau corturile.
Aceasta este fântâna la care a întâlnit-o Hristos pe Femeia Samarineancă, în drumul din Ierusalim spre Galileea (Ioan 4, 4-42); de aici, al doilea nume dat de arabi fântânii: Bir es-Samarieh.
Datorită faptului că la fântâna lui Iacob Iisus vorbeşte despre apa vie, comunitatea creştină din regiune a folosit apa acestei fântâni pentru săvârşirea Botezului.
Conform unor mărturii din veacul al IV-lea, la fântâna lui Iacob exista o bisericuţă construită. De atunci, ea a fost recunoscută ca loc de pelerinaj creştin. Bisericuţa a fost arsă în timpul revoltei samarinenilor din anul 485 şi a fost refăcută în secolul al VI-lea, de către Împăratul Iustinian. Dar a fost din nou distrusă în urma invaziei persane şi a celei arabe, care i-a succedat.
La sfârşitul secolului al XIX-lea, Patriarhia Ierusalimului a cumpărat terenul şi a început construcţia unei biserici pe temeliile bisericii mai vechi. Din lipsă de fonduri, lucrările s-au oprit în timpul primului război mondial, dar au fost încheiate în ultimii ani.
